barbat modern

Un pocentaj mare dintre femei sunt de părere că ele muncesc mai mult în gospodărie decât jumătăţile lor, iar barbatii desi intr-un numar mai admit că ar trebui să facă mai multe, in gospodarie pentru a-si ajuta femeile. Împărţirea „corvoadelor“ în gospodărie este motiv de certuri pentru dintre familii, mai ales în cele cu media de vârstă sub 35 de ani.De data aceasta moldovenii nu sint pe primul loc, s-a constatat ca spaniolii se ceartă cel mai mult, iar britanicii cel mai puţin . esi se spune ca femeile sint sirete, citeodata barbatii le intrec.Pentru a se sustrage de la sarcinile nedorite, care nu sint pe bunul lor plac, bărbaţii invocă faptul că nu le fac la fel de bine ca partenera lor, asfel partenera se simte apreciata si face ea mai departe. Altii zic că nu ştiu cum să procedeze sau că nu au timp.Cele mai cunoscute strategii masculine de evitare implică de cele mai multe ori promisiunea că vor da o mână de ajutor data viitoare. Dar daca ar fi sa aleaga dintre toate acestea marea majoritate ar opta pentru gatit. Gătitul le place multora, si chiar le iese bine, eoarece au gusturi fine.Faptul ca stau mai rar la bucatarie inluienteaza.Si rezultatele sint nemaipomenite.

tineri insuratei

 Frumoase-s nuntile la moldoveni: rochii si coafuri din cele mai bune saloane, localuri dintre cele mai cunoscute, dar cel mai specific moldovenilor sint mesele incarcate cu bucate din cele mai alese. 

Cu toate ca se cheltuiesc de la citeva mii la zeci de mii de euro pentru o nunta, unii dintre tineri insuratei nici nu ajung la sfinta biserica sa incheie legamintul in fata lui Dumnezeu(sa se cunune).

Motivele sint diferite: “Nu ne vom cununa, pentru ca daca nu ne vom impaca bine pentru ce sa mai pacatuim mergind la cununie” spun Eugen si Diana.

 De fapt ce a legat Dumnezeu numai el poate dezlega, si daca fiecare ne vom casatori cu acest gind, ca nu ne vom impaca bine, atunci nici nu are rost sa facem astfel de nunti pompoase.

ritualul de cununie

“Nu am gasit nasi si nu ne ducem sa ne cununam”, “Ne vom cununa mai tirziu ”acestea sint doar citeva replici. Peste hotarele tarii unde oamenii au posibilitati mai mari nu pun accentul atit pe numarul invitatilor, mincare, localuri cit pe cunuie. La noi oamenii sint cointeresati sa aiba profit dupa celebrarea  nuntii. Uneori nu invita rudele apropiate, de singe, fiindca  nu prea au posibilitati financiare, dar ii invita pe cei care poate nici nu-i prea au la suflet, dar fiindca au bani.  

Si atunci ma intreb: ce este mai importanta, cununia? sau faptul de a face o nunta ca in basme,  pentru a-i face pe cei din jur sa ne invidieze?

Voi ce parere aveti?????

Tarile ortodoxe care sarbatoresc pe stil vechi

 In Rusia Craciunul se sarbatoreste pe 7 ianuarie aceasta zi corespunde calendarului Iulian adica cu ziua de 25 decembrie,Craciunul Europenilor. a fost interzisa in perioada comunista, fiind reintrodusa dupa 1992.Sarbatoarea e centrat pe seara de Craciun, cu Cina Sfanta, o masa in amintirea Cinei de Taina, la care se servesc 12 feluri de mancare. Pomul de Craciun se numeste yolka si a fost importat din Occident de Petru cel Mare, iar darurile sunt oferite si de Anul Nou, de Ded Moroz (Mosul Inghetat, un fel de Mos Gerila) si de Fecioara de Zapada, Snegurochka. De fapt, sania trasa de reni a Snegurochka pare ca a inspirat imaginea internationala a mosului.

In Ucraina, Sviata Vechera (Cina Sfanta) este celebrata in seara de Ajun. Pe fata de masa sunt brodate manunchiuri de paie, in amintirea ieslei din Betleem. Sarbatoarea incepe atunci cand se vad primele stele. Se spune o rugaciune, dupa care tatal familiei ureaza tuturor Chrystos rodyvsya! (Christos s-a nascut!) iar familia raspunde “Slavite Yoho!” (Sa fie slavit!) . La sfarsitul mesei se canta colinde de Craciun. Despre daruri se spune ca sunt asezate de ingeri sub Pomul de Craciun.

ieslea de craciun

In Armenia, Craciunul este celebrat pe 6 ianuarie. Se mananca un fel de cozonac cu stafide, dar si peste.

In Georgia Nasterea Domnului e celebrata pe 7 ianuarie. Obiceiul de Craciun se numeste Alilo, probabil de la Aleluia, si presupune o plimbare colectiva pe strazi, in timpul careia oamenii se felicita unii pe altii. Copiii care participa la acest obicei primesc dulciuri si canta cantece specifice. Varianta locala a Pomului de Craciun se numeste Chichilaki, si este facuta dintr-un material moale din lana, uneori in forma Pomului Vietii. Mos Craciun se numeste Tovlis Papa (Bunicul de Zapada).

In Serbia si fosta Iugoslavie e asemenea, Craciunul, Bozic (Micul Dumnezeu), este sarbatorit pe 7 ianuarie, timp de trei zile. Urarea specifica seamana cu urarea romaneasca de Paste, spunandu-se Christos s-a nascut! si raspunzandu-se cu Adevarat s-a nascut! Obiceiurile sunt foarte diferite, de la popor la popor, insa multe sunt foarte asemanatoare cu cele ale romanilor.

In Polonia, sarbatoarea incepe cu Ajunul Craciunului, la aparitia primelor stele. Se face schimb de daruri, iar zilele urmatoare sunt folosite pentru vizite intre rude. Mesele sunt imbelsugate si bogat decorate. Cadourile sunt aduse de Swiety Mikolaj (Sfantul Nicolae), dar nu de Craciun.

Pomul de Craciun

In Cehia si Slovacia, Ajunul Craciunului se numeste Stedry den (ziua mainii deschise), iar seara se fac cadouri. Cadourile sunt aduse de Jezisek (Micul Isus). Se mananca porc, dar si crap. Cadourile se aseaza sub Pomul de Craciun si sunt deschise dupa cina din seara de Ajun. Unul dintre obiceiurile populare este prezicerea viitorului, cu ajutorul unui mar taiat in curmezis. Daca apare o stea, anul va fi bun, daca apare o cruce, anul va fi rau.

In Ungaria, sarbatoarea incepe cu decorarea bradului si impachetarea cadourilor, in seara de ajun, dupa care urmeaza masa din Ajun (Szenteste). Un inger sau micul Iisus (Kisjezus) imparte cadourile. Este un moment intim in familie, se canta cantece de craciun si se deschid darurile.

In Marea Britanie, sarbatoarea Craciunului incepe cu Adventul, cand se impletesc ghirlande cu doua lumanari, una alba si una rosie. Decoratiunile de Craciun se pastreaza in case pana pe 6 ianuarie. In Ajun, apar cadourile, sub brad, aduse de Father Christmas, un personaj semanand mai degraba cu Spiritul Craciunului din povestea lui Charles Dickens, dar confundat tot mai mult in ultimul timp cu americanul Santa Claus. Parintii le spun copiilor povesti de Craciun, pregatesc morcovi pentru renii mosului si placinta si vin pentru Father Christmas. Craciunul aduce pe masa curcan si alte fripturi, merisor, pastarnac si cartofi copti, urmate de prajitura numita Christmas Pudding. Se canta colinde si se deschid cadourile.

decor

Din Franta vine obiceiul de a pune incaltarile langa semineu pentru ca Pere Noel sa aiba in ce sa puna darurile, un obicei putin diferit de cel american. Casele sunt decorate cu scene de Craciun. In Italia, decoratiunile de craciun includ presepe, o scena a nasterii Mantuitorului, potrivit traditiei initiate de Francisc din Assisi. Masa din Ajun (Vigilia di Natale) se numeste festinul celor sapte pesti si contine pesti si fructe de mare, mai ales in sudul Italiei, alaturi de dulciuri precum pandoro, panettone, torrone, panforte, struffoli sau caggionetti. Masa din Ajun este precedata de 24 de ore de post. Urarea de Craciun este Buon Natale. Mos Craciun se numeste Babbo Natale.

In Germania, traditiile de Craciun sunt foarte variate. Cadourile de Craciun (Bescherung) se dau in seara de Ajun, iar traditia a inceput cu Martin Luther si conotatia data obiceiului este celebrarea darului facut de Dumnezeu prin Fiul Sau. Cadourile se pun sub brad, tatal familiei aprinde lumanarile si suna dintr-un clopotel, dupa care copii pot sa intre in camera in care se afla Pomul de Craciun. Se canta colinde si se trece la masa, pe care apare o gasca fripta sau preparate din porc, dar exista si familii care prefera o masa frugala in seara de Ajun.

Tot din Germania vine si obiceiul Calendarului de Advent, perioada premergatoare Craciunului. Este, pentru copii, un calendar de hartie cu cate o fereastra pentru fiecare zi, indaratul careia se afla cate o jucarie sau o bomboana. In spatele ferestruicilor se mai afla cate o imagine sau o bucata din istoria Nasterii.

masa e sarbatoare

In Norvegia si nordul Europei, Craciunul incepe pe 24 decembrie, de la ora 16, cand suna clopotele bisericilor. In multe familii se citeste istoria nasterii lui Iisus, din Evenghelia dupa Luca din vechea Biblie a familiei. Masa de Ajun cuprinde diferite feluri de miel sau de oaie, dar si peste, mai ales in zonele litorale. Se mai gateste porridge, un fel de terci de ovaz, si se pun farfurii pline pentru Julenissen, un fel de Mos Craciun local.

In Statele Unite si Canada, traditia lui Santa Claus este esentiala, mai putin in Quebec. Traditiile difera in functie de tara de origine si de religie, insa Craciunul este celebrat de majoritatea locuitorilor, intr-un fel sau altul. Copii isi agata niste ciorapi speciali de semineu, in care sa primeasca darurile de la Santa Claus, ce vine prin cer cu sania trasa de noua reni si coboara prin horn. Masa de craciun cuprinde curcan, dar si alte feluri de mancare si multe dulciuri. Brazi impodobiti sunt peste tot, cel mai cunoscut fiind cel de la Rockefeller Center, o adevarata atractie turistica si pentru cei care nu sarbatoresc Nasterea Domnului.

In emisfera sudica, dar si in alte zone calde, Craciunul este sarbatorit in plina vara. In tarile din America de Sud, majoritar catolice, traditiile de Craciun au inca o mare incarcatura religioasa. Obiceiurile laice sunt influentate de cele europene si, mai ales, de cele americane. Cadourile sunt aduse de Viejo Pascuero, in Chile, de Papai Noel, in Brazilia, de El Nino Dios in Columbia. In Argentina, se dau cadouri atat de craciun, cat si pe 6 ianuarie, cand se sarbatoreste Inchinarea Magilor.

Decoratiunile cuprind scene de Craciun sculptate sau desenate, atat in case cat si in locuri publice. Luminile, indiferent ca sunt lumanari sau instalatii electrice s-au raspandit in aproape intreaga lume. Cat priveste masa de Craciun, aceasta variaza de la tara la tara, dar este una festiva pentru majoritatea crestinilor din aceste tari.

In Australia si Noua Zeelanda, tari ce fac parte din Commonwealth, se respecta traditiile englezesti, dar faptul ca este o diferenta foarte mare de clima aduce cateva particularitati. Pentru crestinii din Republica Democratica Congo, Craciunul este cea mai importanta sarbatoare, iar friptura de pui este nelipsita de pe mese.

Formatia Akord

„Akord” a susţinut un spectacol solo cu voce şi acompaniament live. La concert au mai fost invitati si prietenii baietilor , formatia Talisman si Mihai Trestariu. De asemenea, alturi de ei au mai evoluat şi colegii lor de scenă, care au venit cu cele mai sincere felicitari pentru cei mai carismatici baieti din showbizul autohton.
organizarea unui atare concert au fost implicate peste 200 de persoane carecare i-au autat pe baieti sa aiba un debut de nota zece , s-au pregătit aproape trei luni ca să ofere publicului un spectacol inedit. Patru show-balete: Flash, Vdohnovenie, Freedance şi Teodor, au incins atmosfera in sala palatului alaturi de cei mai inraiti fani si prieteni ai “Crailor” .
Dupa finisarea marelui concert de la Palatul National au esfasurat un afterparty desfăşurat la „Sala de Aur”. De sărbători au promis ca vor cânta din nou pentru cel mai dulce public, după care se vor odihni facind o pauză.

Marchiza

Prezenta unei pisici, ca factor terapeutic ajutator, ii ajuta pe pacienti sa fie mai putin anxiosi, le transmite o stare de calm si de liniste interioara.
Totodata, este cunoscut faptul ca pisicile simt cand un om este bolnav si pot fi considerate ca niste factori ai determinarii prezentei energiei negative. O pisica in viata noastra ne face sa fim mai deschisi, mai sensibili, mai optimisti, ne ajuta sa uitam oboseala si stresul unei zile de munca. Ea are un rol important in formarea caracterului si a personalitatii copiilor, invatandu-i sa fie responsabili si independenti. Prezenta ei da incredere copiilor timizi, acestia simtind neia de a se confesa, de a fi intelesi si aprobati. De la animalul lor preferat primesc afectiune si intelegere, invatand la randul lor sa ofere altora aceste sentimente.
Studii stiintifice au demonstrat ca cei care se ocupa in fiecare zi de o pisica au nivelul colesterolului si al thgli-ceridelor din sange mai scazut, tensiunea arteriala marita revine la limitele normale si se reduc semnificativ riscurile maladiilor cardiace.

terapie pisiciasca

Stapanii de pisici iau mai putine medicamente pentru tratarea afectiunilor cardiace, a tensiunii arteriale si a insomniei.In cazul unor dureri, prin simpla lor asezare pe locul dureros se constata o diminuare accentuata a acestora. Se considera ca efectul amelioram si tamaduitor al actiunii pisicii se realizeaza pe seama faptului ca aceasta incalzeste locul dureros cu caldura trupului ei.
Pisica sileste fara greseala locul unde durerea este cea mai puternica, se tolaneste pe el si treptat senzatia de durerea incepe sa se diminueze.
Simpla companie a pisicilor ajuta la scaderea presiunii arteriale, la relaxarea nervilor si se diminueaza semnificativ starile de anxietate.Pentru stapanii sai, cea mai placuta si cea mai linistitoare manifestare a pisicii este torsul. Se pare ca pisicile torc cand sunt relaxate sau cand vor sa se calmeze. .
Torsul considerandu-se a avea un efect, similar tratamentelor cu ultrasunete. De asemenea, torsul nu amelioreaza numai structura si densitatea oaselor, ci si forta musculara.
Asaca inercati sa iubiti pisicile, chiar daca pina acum nu le puteati suporta.!!!

Postul Craciunului

De fapt de vinovate sint timpurile, in care traim, punem accent pe alte valori decit pe credinta, ba parca si timpul nu mai tine cu noi, daca pe vremuri oamenii citeau sute de carti cu volum de sute si chiar mii de pagini. In ziua de azi tinerii nici nu reusesc sa citeasca macar rezumatele unei carti pe internet, si nu pentru ca ar fi lenosi, trinavi sau nu iubesc literatura, pur si simplu sint presati de timp. Ah da! vorbeam de biserica, nu zic sint si tineri care citusi de rar, dar merg intr-un lacas sfint, aprind o luminare, dar sint si din cei printre care ma enumar si eu prefera mai degraba sa doarma pina la 11-12 duminica dimineata decit sa se trezeasca si sa mearga la bis.Alte motive ar fi internetul care este ca un drog pentru unii, shoping-ul numai nu slujba duhovniceasca. Ma intreb cum sa tina sarmanii studentii post??? cind acesta este exact in perioada sesiunii, si organismul trebuie sa se alimenteze normal pentru ca creerul sa de-a rezultatele cele mai bune. Uneori a tine post si a minca doar doar ceea ce se permite e mult mai costisitor decit o alimentatie obisnuita. Curajosi sint cei care au putere de caracter, si reusesc sa treaca peste poftele trupesti si sufletesti, precum spune Parintele. Curaj, studentilor care si-au pus in gind sa tina macar o parte in Postul Nasterii Domnului. Sa va ajute  Dumnezeu!!!

Tatiana, grupa 072L “Sincer nu ştiu pe ce cheltuiesc bursa. Dacă anul trecut am reuşit să strang 1500 lei şi să-mi iau telefon mobil, anul acesta 150 de lei plătesc internetul, 50 imi iau o cartelă de reincărcare, şi ce-mi mai rămane – pentru transport, mancare, etc. Cu bursa din noiembrie plănuiesc să-mi cumpăr ceva de incălţat.”

Ala, grupa 071L “Eu cheltuiesc bursa in dependenţă de necesităţile care apar intr-o zi sau alta: xerocopii, cărţi, produse alimentare, iar o mare parte din bani se cheltuie pentru transportul public.”

Tatiana, grupa 084L “Personal primesc bursă de gradul III, banii incerc sa-i pun deoparte, pentru că vreau să-mi cumpăr un computator, mă voi stradui să am note bune in fiecare semestru, pentru ca să realizez ceea ce mi-am pus in gand.”

bursele studentilor

Ana, grupa 082L “Din bursă imi achit serviciile comunale la apartamentul pe care il inchiriez. Din ce-mi mai rămane, imi reincarc telefonul şi imi cumpăr produse alimentare pentru o lună intreagă. Cam atat.”

Mariana Soltanici,Jurnalism,grupa 073L “Din bursa, imi permit sa-mi i-au cite ceva de imbracat. Niciodata nu ma grabesc sa-i risipesc, de cele mai multe ori ii cheltuiesc atunci cind ies cu prietenii in oras”.

Nadejda, grupa 071L “Banii din bursă acum sunt, acum nu-s. Personal ii cheltuiesc pentru mărunţişuri: cosmetică, agrafe, cateodată şi ceva de imbrăcat. De asemenea, in fiecare zi merg la cantină şi acolo se cheltuie binişor. Deci, nici nu observ cand nu mai raman cu nimic din bursă”.

In realitate, cheltuielile lunare ale unui student sint de aproape doua ori mai mari decit bursa pe care o primesc. Pentru cel care inchiriaza un apartament, in multe cazuri cei 600 de lei nici nu-i ajung pentru a-si achita chiria, nemaivorbind de celelelalte cheltuieli: produse alimentare, servicii comunale, transport, etc. De fapt cheltuielile unui tinar care inchiriaza un apartament in ziua de azi, sint mai mari de citeva ori decit a celui care sta la camin.

Nu zic…fericiti sint cei care primesc bursa, deoarece aceasta acopera citeva cheltuieli. E mare bucurie cind pe tabla de anunturi scrie “Atentie bursa…” doar ca bucuria nu prea dureaza, fiindca necesitati sint multe… iar bani putini. De fapt bursa reprezinta mai mult o bogatie sufleteasca decit una materiala, fiecare student care primeste o bursa se simte multumit de sine, si hotarit de a invata si mai bine.

În cadrul aceleeasi expoziţii a avut loc seminarul naţional “Ziua informaţiei despre patentă”, prezentarea lucrărilor unicate şi şedinţe ale mesei rotunde cu diverse teme, a fost inaugurată Bursa invenţiilor şi tehnologiilor, de rînd cu standurile şi machetele publicitare. Unii autori au demonstrat produse în baza invenţiilor realizate. Printre participanţii la expoziţie au fost institute de cercetări ştiinţifice, instituţii de învăţămînt superior, asociaţii şi întreprinderi, inventatori şi amelioratori din Moldova. La lucrările forumului expoziţional vau participat de asemenea reprezentanţi ai Oficiului European de Brevete (OEB), Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci din România (OSIM), Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Universătăţii de Stat de Farmaceutică din Ucraina, Universităţii Pedagogice de Stat din Harkov etc. În ziua închiderii “INFOINVENT-2009″, toti laureatii expozitiei au fost premiati.

      Întodeauna mi-au placut nuntile la moldoveni.În special tradiţiile care se respectă şi pînă în zilele noastre: aruncatul buchetului,furatul şi dezbracatul miresei, jucatul găinei ş.a.  Am fost şi eu nu demult invitată la o „nuntă de boieri „ cum spune Zinaida Julea.Tinerii veniţi ambii din America, soacra mare din Italia, iar socrii mici din Rusia fiindcă coana mireasă e cetăţeancă a Rusiei.

      Este 21 noiembrie, ora nouăsprezece, oastea socrului mare şi a socrului mic stau afară în aşteptarea nunilor mari. Cum e obiceiul la moldoveni , dacă se spune că nunta începe la nouăsprezece, atunci e clar că marşul va răsuna abea la ora douăzeci. Frigul deja începe să pişte binişor de obraji, dar şi de picioarele doamnelor şi domnişoarelor care bineînţeles sînt în fustiţe şi rochiţe.Din depărtare se aude o chiuitură, însoţită de o claxonare lungă.”Opa!!!Hai că-i bine!Vin naşii, În sfîrşit intrăm”. Celor care au căzut în amorţire, fie de foame sau de frig, îndată li s-a ridicat o dispoziţie de nota zece. Marşul începe să răsune…naşii coboară din maşină ambii eleganţi şi cu flori în nînă, se îndreaptă spre masa mirilor să-i felicite.

mireasa in stil american

Brusc, îmi ciulesc urechea spre a prinde firul unei discuţii interesante care moi-a captat atenţia”Nu-mi place rochia miresei, parcă-i cămaşă de noapte” îi spune o domnişoară prietenei „N-aş îmbrăca aşa rochie la nunta mea” o competează cealaltă. Mă uit atent într-adevăr  mireasa era neobişnuită de ceea ce vedem noi la fiece nuntă, avea un stil specific mireselor americane: rochie lungă strînsă pe corp, fără văl  doar cu o diademă pe cap.

       În sfîrşit începe datul mînii, uşor, trec rînd pe rînd oastea naşului, a socrului mare şi cea a socrului mic. Îi felicită pe miri le oferă flori , cadouri, iar drept răsplată servesc cîte un păhăruţ de tărie, de pe tava pe care o ţin vorniceii.

       Tamadaua îi invită pe toţi la hora mare, care spre nemulţumirea celor prezenţi se dovedeşte a fi prea lungă.”Offf,oare mai este mult?!!!se aud suspine.Şi iată că în sfîrşit se aud cuvintele magice ”Vă poftim pe toţi la masă”.Masa a început cu urări de voie bună, în sală răsună ciocnituri de pahare, furculiţe.etc.Peste ceva timp lumea deja a mîncat, a băut şi se încep discuţiile: „Oare cîţi bani va pune naşul?”,”Măi da ia-n uite ce-i mîndră soacra cea mare”, „Ei, mireasa asta nu ştie o boabă moldoveneşte”, „Dar naşa precis a băut înainte de asta uite la dînsa ce mai bate din palme” .

dezbracatul miresei

 Petrecerea continuă, unii mai mănîncă, alţii dansează. După o pauză de o oră, iată că în sfîrşit vine şi masa mare, la care invitaţii le acordă ajutor financiar tinerilor care şi cît  poate, de la o mie de lei pînă la cinci mii de euro,din partea soacrei mari.Mirii i-au fericiţi banii şi merg să-i numere, apoi, iarăşi chef şi voie bună.

 După cîteva hore tamadaua organizează diferite jocuri pentru ca dansatorii să mai tragă aer în piept: furatul miresei, aruncatul buchetului, unde domnişoarele se calcă pe picioare, toate arzînd de nerăbdare să se mărite.E un obicei frumos, care deseori provoacă rîsete în rîndul invitaţilor, mai ales că e pe la finele nunţii cînd toţi sînt obosiţi şi plictisiţi.

     În sfîrşit după o noapte lungă şi scurtă totodată, a venit şi momentul dezbrăcării miresei, şi cum e binevenit la moldoveni, naşa, soacra mare şi cea mică se i-au la întrecere care mai multă zestre le va da tinerilor. În cazul dat, spre nedumerirea tuturor invitaţilor, tinerii au primit în dar cîteva lucruri, doar aşa simbolic, o plapumă, un şorţ şi o draperie. Aceasta pentru că tinerii au venit cu idei americane pe care încearcă să le implementeze şi la noi. Dar iată că mireasa nu varsă nici o lacrimă, în schimb şi soacra mică şi cea mare plîng în adevăratul sens al cuvîntului, îi sărută şi le doresc ani mulţi fericiţi, şi o droaie de copii.

Reînnoirea Parlamentului României şi alianţele parlamentare care se pot forma ulterior ar putea avea un impact redus asupra RM din mai multe considerente. In primul rind, mutaţiile politice din mediul politic românesc nu sunt în prezent capabile să genereze în mod direct transformări în politicul moldovenesc (influenţa României este deocamdată nesemnificativă în comparaţia cu cea a Rusiei, iar o mare parte din guvernanţii români acordă o importanţă aleatorie situaţiei din RM).

 In al treilea rind, actuala conducere politică de la Chişinău se opune apropierii malurilor Prutului nu doar din motive geo/politice dictate de Rusia, dar şi pentru a nu prejudicia politicii de stat de promovare a „moldovenismului” (inter-relaţionarea dintre Bucureşti şi Chişinău la orice nivel va avea loc atunci când elitele politice din RM vor fi orientate preponderent spre Occident, dar şi îşi vor asuma angajamente comune faţă de instituţiile europene şi euroatlantice etc.).

Alegerile Prezidentiale din Romania

In al doilea rind, viaţa politică din România este distanţată de cea moldovenească, atât datorită statutului său de membru al UE şi NATO, cât şi din cauza interesului insuficient al populaţiei RM pentru procesele politice din ţara vecină (mediul public moldovenesc este conectat la realităţile CSI-iste, şi în primul rând cele de origine rusă, datorită mass-mediei pro-ruse sau/şi a celei de limbă rusă).

În orice caz, alegerile pentru Parlamentul României vor lăsa amprente asupra electoratului din RM (posesor de cetăţenie), deoarece vor stabili legături de responsabilitate dintre alegătorii români din RM şi deputaţii parlamentari români. Pe această cale, interesele, temerile şi cerinţele cetăţenilor români din RM vor putea fi audiate, dezbătute şi/sau transformate în iniţiative legislative în cadrul unui din forurile europene. Adiţional, RM/posesorii de cetăţenie română vor primi posibilitatea de a accesa realităţile europene via legislativul României.